Declanşarea procedurii insolvenţei la cererea creditorilor
Insolvenţa la cererea creditorilor este o procedură formală de insolvenţă care poate conduce la reorganizarea firmei sau la închiderea forţată a acesteia prin faliment.
Insolvenţa forţată este inițiată prin obţinerea unei hotărâri judecătoreşti de către acei creditori nemulțumiți, care nu şi-au încasat datoriile de la firma insolventa. Cererea creditorilor se analizează de către tribunalul competent în contradictoriu cu debitorul a cărui insolvenţă se solicită.
Care sunt etapele procedurii de insolvenţă forţată?
- Formularea cererii de declanşare a procedurii insolvenţei. Prima etapă a procedurii de insolvenţă forţată vizează acţiunea creditorului de a depune pe rolul tribunalului a unei solicitări de deschidere a procedurii insolvenţei împotriva debitorului rău platnic. Potrivit art. 5 pct. 72 din Legea 85/2014, cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă de către creditor (valoarea-prag) este de 40.000 lei, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale. Pentru salariaţi valoarea prag este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.
- Pronunţarea deciziei de deschidere a procedurii insolvenţei. După dezbaterile contradictorii dintre creditor şi debitor, judecătorul sindic va decide dacă firma se află în stare de insolvenţă. În caz afirmativ, judecătorul sindic va ridica dreptul de administrare societăţii insolvente, va îngheţa conturile şi tranzacţiile acesteia şi va numi un administrator sau lichidator judiciar însărcinat cu conducerea activităţii firmei.
- Numirea unui administrator sau lichidator judiciar. Prin decizia judecătorului sindic se poate declanşa fie procedura insolvenţei (cu posibilitatea propunerii şi aprobării unui plan de reorganizare), fie procedura falimentului. În ambele cazuri, urmează să fie desemnat un practician în insolvenţă, care va juca rolul unui administrator sau lichidator judiciar, după caz.
După ce a fost numit, practicianul în insolvenţă va prelua controlul asupra companiei, ceea ce înseamnă că administratorii/directorii/asociaţii existenți nu vor mai avea nicio putere decizională în activitatea firmei. Firma declarată insolventă are obligaţia de a prezenta administratorului/lichidatorului judiciar toate documentele financiar-contabile solicitate de acesta (privind clienți, stocuri sau alte active, furnizori, datorii curente etc.).
- Activele companiei sunt vândute. În caz de faliment, practicianul în insolvenţă va începe procesul de lichidare a activelor companiei care poate include stocuri, vehicule, proprietăți sau utilaje. Toate veniturile obținute din vânzarea activelor, împreună cu orice numerar deținut în contul bancar al companiei, vor fi folosite de lichidator pentru a rambursa datoriile companiei, pe cât posibil.
Pentru situaţia în care judecătorul sindic decide declanşarea procedurii insolvenţei, vă rugăm să citiţi aici cum se poate ajunge la reorganizarea firmei insolvente.
- Radierea firmei. După vânzarea activelor, compania va fi închisă oficial, iar denumirea acesteia va fi radiată din evidenţa Oficiului Registrului Comerţului. Compania nu va mai exista.
Orice datorii care rămân restante în acest moment vor fi anulate în esență, cu excepția cazului în care pe parcursul procedurii falimentului se va atrage răspunderea personală a organelor de conducere ale debitoarei. În acest caz, persoana faţă de care s-a admis acţiunea în răspundere iniţiată de creditorii societăţii falite va plăti orice datorie a firmei până la limita stabilită de judecătorul sindic.
De ce ar dori creditorii să declanşeze insolventa firmei dvs.?
Insolvenţa forţată este ultimul și cel mai grav pas pe care îl poate face un creditor împotriva unei companii care nu a reușit să plătească banii pe care îi datorează. Decizia creditorilor de a solicita insolvenţa unei firme este, de regulă, o ultimă tentativă de obținere a datoriei restante.
Creditorii văd insolvenţa ca cea mai bună cale de a primi o parte din banii care li se datorează prin reorganizarea afacerii sau vânzarea de active. Desigur, acest lucru va fi posibil numai dacă există suficiente active sau fonduri în companie pentru a permite realizarea unei distribuiri de sume în procedura insolvenţei.
Poate fi stopată procedura insolvenţei, odată declanşată de creditori?
Odată ce creditorii au înregistrat pe rolul tribunalului cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, există o perioadă scurtă de timp în care insolvenţa poate fi contestată sau în care se pot perfecta înţelegeri cu creditorii pentru a renunţa la cerere.
Opţiunile pe care le are o firmă ce se confruntă cu o cerere de insolvenţă sunt limitate:
- poate plăti datoria creditorului care a formulat cererea de deschidere a insolvenţei, situaţie în care judecătorul sindic va respinge cererea;
- poate încheia un acord de plată cu creditorul, prin care să se renunţe la cererea de insolvenţă;
- fie poate lua iniţiativa declanşării unei proceduri voluntare de insolvenţă. O asemenea procedură se judecă cu celeritate şi permite debitorului să preia controlul în detrimentul creditorilor săi. De cele mai multe ori, acest tip de acţiune este soluţia care se recomandă, chiar dacă finalitatea va fi probabil aceeaşi cu tipul de procedură iniţiată de creditori.
Care sunt diferenţele dintre procedura de insolvenţă forţată şi insolvenţa voluntară?
De cele mai multe ori declanşarea insolvenţei la cererea creditorilor şi insolvenţa voluntară a debitorului pot primi aceleaşi soluţii din partea judecătorului sindic.
Totuşi, există anumite beneficii în cazul unei insolvenţe la iniţiativa proprie/voluntară a debitoarei:
- În cazul unei insolvenţe declarate în faţa tribunalului, debitoarea va deţine un anumit grad de control asupra procedurii.
- Debitoarea are dreptul de a numi practicianul în insolvenţă care va exercita calitatea de administrator sau lichidator judiciar şi va avea un control eficient asupra calendarului diferitelor etape ale procedurii.
- Insolvenţa voluntară dovedeşte că asociaţii/administratorii au fost conştienţi şi responsabili pentru situaţia financiară a societăţii şi au încercat să stopeze escaladarea situaţiei prin punerea firmei sub protecţia tribunalului. Buna credinţă a asociaţilor/administratorilor concretizată prin recunoaşterea dificultăţilor financiare cu care se confruntă firma, va minimaliza riscul admiterii unei eventuale cerere de atragere a răspunderii personale formulate de către creditorii nemulţumiţi în cadrul procedurii insolvenţei.
- Dimpotrivă, în cazul în care insolvenţa se va declanşa la cererea creditorilor, asociaţii/administratorii firmei vor fi puşi într-o lumină negativă. Se va susţine că aceştia au fost neglijenţi în actul de conducere şi au acceptat să continue activitatea comercială în pofida dificultăţilor financiare cu care se confrunta societatea.
- Indiferent de modul în care a fost declanşată insolvenţa (voluntar sau forţat), activitatea administratorilor/directorilor/asociaţilor va fi evaluată obligatoriu de către administratorul ori lichidatorul judiciar numit în procedură. În cazul în care există dovezi că starea de insolvenţă a fost provocată de aceştia, dacă s-a folosit ori ascuns capitalul societăţii în interes personal, precum şi în alte situaţii enumerate de Legea nr. 85/2014, judecătorul sindic poate admite cererea de atragere a răspunderii juridice personale ce va fi iniţiată de către practicianul în insolvenţă sau de creditori.
Care sunt consecinţele insolvenţei forţate faţă de asociaţi/administratori/directori?
Pe parcursul procedurii insolvenţei, administratorul sau lichidatorului judiciar are obligaţia legală de a cerceta măsurile întreprinse de dvs. în calitate de administrator/director/asociat. Dacă vor fi probe că aţi exercitat o activitate frauduloasă (aşa cum este aceasta definită de Legea nr. 85/2014), ori dacă aţi provocat insolvenţa firmei, atunci este posibil să fiţi ţinuţi să răspundeţi cu patrimoniul personal pentru datoriile firmei sau, în unele situaţii, nu veţi mai putea exercita calitatea de asociat/administrator într-o altă firmă.
În realitate, această situaţie se întâmplă rar. De aceea, în cazul în care firma se va închide după o insolvenţă forţată veţi avea dreptul de a deschide o altă societate şi să continuaţi derularea altor activităţi comerciale.
Dacă sunteţi ameninţaţi cu deschiderea unei proceduri de insolvenţă la cererea creditorilor dvs., vă recomandăm să primiţi consilierea urgentă a unui expert în acest domeniu, de preferat înainte de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de deschidere a procedurii.
Vă rugăm să ne comunicaţi detalii despre cazul dvs., pentru a putea beneficia de sprijinul nostru privind procedura insolvenţei.